Pentru ca anul trecut n-am reusit sa ajung in Tibles, am propus sa mergem luna aceasta pt. doua zile, cu cazare in refugiul Arcer. Plecam sambata dimineata, la ora 6, in ideea de a face traseul tot, sambata, pt ca duminica se anunta vreme rea.Suntem 8, in doua masini…ni se alatura pentru prima data si Catalin cu catelul Rex, care ne preia o parte din bagaje, masina lui fiind mai inalta. Vreme frumoasa, voie buna, asa ca pornim spre Grosii Tiblesului.Trecem de Copalnic Manastur, iar cand ajungem deasupra TG.Lapus, nu putem sa nu ne oprim pt ca imaginea e superba…
Tg. Lapus este acoperit de o mare de ceata ….Din Grosii Tiblesului facem dreapta, pe Valea Bradului si inaintam pe drum forestier vre-o 9 km, pana la cabana Ocolului Silvic. De aici incolo avem mari emotii, din cauza drumului…Mergem pe Valea Tiblesului, sau Izvorul Rau, pe marcaj banda albastra, iar drumul e destul de denivelat….Reusim sa mergem pana aproape de gura minei. De aici ne luam rucsacii in spate si pornim pe serpentinele care ne scot pe Piciorul Arcer…este portiunea cea mai grea, pt ca urcam cu bagajele pana la refugiu….
Ajungand in poiana de pe Piciorul Arges, vedem drumul forestier parca sapat cu buldozerul…chiar atunci un TAF tragea dupa el cativa busteni…halal zona protejata !
Pornim mai departe si dupa 30min. ajungem in sfarsit la refugiu.Este ora 11, deci am facut cam 2 ore de jos…Ne lasam rucsacii in podul refugiului si dupa o pauza de o jumate de ora, pornim mai departe pe marcaj punct albastru. Exista varianta de a continua pe banda albastra, care te scoate pe saua dintre Arcer si Tibles,dar traseul punct albastru mi se pare mult mai interesant si mai spectaculos…
Dupa 30 de min de mers, iesim in golul alpin, de unde putem admira imprejurimile pana departe spre Grosii Tiblesului…
Vremea e superba, cam cald pentru efortul nostru si mai ales pentru Rex care abia se mai misca, avand nevoie de mici impulsuri din spate pentru a putea urca pe poteca stancoasa, care ne scoate pe Arcer.
Tot efortul pana aici a meritat din plin…gasim pete de zapada si chiar branduse…in zare vedem Pietrosul Rodnei, scaldat in razele soarelui, iar mai la stanga, Pop Ivanul incadrat de Vf. lui Andrei si Paltinul…
Corina, Geta, Nina si Dan sunt pentru prima data aici…admiram impreuna intinderile nesfarsite ale celor trei ,,Țări…Tara Maramuresului, Țara Nasaudului si Țara Lapusului…Dupa cateva poze pornim mai departe pe culme spre Vf. Țibles, unde s-a montat un mic monument cu un clopot…
Dupa ce ne anuntam prezenta cu cateva dangane de clopot, mergem la cele doua mese amplasate pe varf..ni s-a cam facut foame…
Dupa 30 de min.ne echipam si pornim spre saua dinspre Țibles si Arcer, de unde pe marcaj banda albastra, coboram pe Valea abrupta a Țiblesului…Coborarea e dificila din cauza pantei mari si a solului pietros. Ne intalnim cu cativa turisti, din Ungaria probabil, care urca spre varf. La trecerea peste mica vale ne oprim, ne umplem bidoanele cu apa, ne spalam si pornim spre refugiu. Coborarea a durat cam 30 de min
.Ajunsi la refugiu, Catalin si catelul Rex, isi iau ramas bun, iar noi aprindem focul si punem ceaunul la foc pentru mamaliga. Fetele (Corina si Adriana ) isi arata talentele culinare si in scurt timp le iese o mamaliga cu branza si carnati ,,in straturiȚ de toata frumusetea….mai, mai ca-ti vine s-o mananci…
Seara se incheie la foc, cu cantece la chitara pana tarziu in noapte…
Dimineata ne trezim la lumina zilei care bate prin nylonul fixat in geamul de la pod. Timpul se arata frumos cu toate avertizarile meteo, asa ca dupa un mic dejun si dupa o curatenie generala in zona, pornim cu totii spre ,,Gradina Fetei Padurii”, un loc parca de basm, cu un perete de stanca foarte inalt…care se afla la 15 min de refugiu si la care se ajunge cu ceva efort din cauza pantei abrupte…
Dupa mica incursiune, coboram la refugiu, ne luam rucsacii in spate si pornim spre gura minei si spre masinile lasate jos in vale.Un mic popas la bodega din sat pt. hidratare , o inghetata, mai ,,ciugulim” ceva din merinde si apoi spre casa. Pe ansamblu, a fost o iesire frumoasa, cu un traseu montan frumos si spectaculos, cu privelisti deosebite, cu o seara placuta , cu cantece folk si foc de tabara, iar acest lucru nu face decat sa ne intrabam: pe cand urmatoarea tura?
Cei care au fost:
Se poate ajunge si din pasul Botiza pana sus pe Arcer.
http://maramuresenii.ro/potecatorii-voluntari-au-refacut-marcajele-din-pasul-botiza/