Ne întâlnim cu toții în autobusul nr.1 de la ora 8,10. Coborâm la cariera Limpedea și pornim spre Groapele Chiuzbăii. Cerul puțin acoperit dar se anunță o zi frumoasă cu soare. Trecem de cariera Taul Rosu și la fosta cabana a minei Herja, o luăm în dreapta spre satul Chiuzbaia. A ieșit soarele, vremea e superbă, iar in timpul unui mic popas, Nina ne omenește de ziua ei cu bunătăți.
Ajungem în sat și urcăm pe asfalt spre Mănăstirea Chiuzbaia. Nu observăm la timp si trecem de marcajul care pornește printre casele din partea dreaptă… Aproape de capătul satului, facem totusi dreapta, intrăm printre case si urcăm pe direcția Vf. Poca. Aici facem un mic popas, profitând de soare de privelistea satului vazut de la înălțime si de Ignișul acoperit de zapadă..
Dupa ce facem o poză de grup, pornim mai departe spre liziera padurii, unde gasim în sfârșit marcajul punct rosu, care să ne ducă la Lacul Albastru. Prin padure , multe urme de animale sălbatice…la un moment dat un cerb trece în fugă prin fața noastră…mult prea rapid pentru fotografi…suntem într-o zonă defrișată parțial așa că vedem în fața noastră Dealul Minei.
mai avem puțin…îl ocolim prin dreapta pe un traseu cruce roșie care se suprapune cu punct roșu.Trecem pe lângă o formațiune ciudată, din piatră, rezultată probabil în urma eroziunii, întâlnim multe văgăuni, urme ale exploatarii de acum cateva sute de ani. Printre copaci se vede Baia Sprie…Suntem deasupra orașului…
urmează o coborâre mai accentuată și iată-ne ajunși la Lacul Albastru care este acoperit cu o pojghiță de gheață. Este ora 13…ne oprim la una dintre mesele amenajate aici, pentru un popas mai lung. Ni se alătură si Ionel sosit de la munca prin Baia Sprie.Facem un foc mai mâncăm câte ceva, după atâta drum…In liniștea pădurii se aud câteva motociclete care și-au făcut apariția printre copaci…nu înțeleg ..așa cum mersul prin padure necesită un comportament civilizat, fara sa deranjezi si fara sa arunci gunoaie, noi trebuie ( si nu numai noi) sa suportam ceea ce fac unii cu motocicletele…
Soarele răzbate printre copaci, iar fetele se apucă de câteva mișcări largi și profunde, dintr-un sport asiatic pe care n-am avut ocazia sa-l cunosc…
Cineva da tonul la un cântec iar noi îl ajutăm cum putem…e o atmosferă frumoasă și plăcută de relaxare, intr-o zi de februarie, mult prea primăvăratică, decât data din calendar…
A mai trecut o zi petrecută în mijlocul naturii, cu prieteni adevărați, cu mirosul primăverii care se apropie și cu speranțele care ne veghează, pășind tăcute în amintirea unui alt mâine….
Am fost si-om fi:
Andrei, Razvan, Ramona, Sony, Luiza, Dan, Dorel, Adriana, Geta, Ionel, Gobi, Iutka, Nina(La multi ani !) si Gabi
